Termenii din spatele IA, al software-ului și al reglementării digitale a UE.

Software care folosește un model lingvistic pentru a planifica și a executa pași către un obiectiv, de exemplu căutarea unei înregistrări, completarea unui formular sau apelarea unui API. Un agent acționează în limitele permisiunilor și instrumentelor primite, iar fiecare pas poate fi înregistrat în jurnal.

Căutare după sens, nu după cuvinte exacte. Textul este transformat în vectori numerici (embeddings), iar sistemul găsește pasajele ai căror vectori sunt apropiați de întrebare. În practică, se combină de obicei cu căutarea după cuvinte-cheie, pentru că codurile, numele și numerele de articol au nevoie de potrivire exactă.

O platformă de date care stochează datele în formate deschise de fișiere și tabele, pe stocare de obiecte cu cost redus, așa cum face un data lake, și adaugă deasupra funcții de depozit de date: tranzacții, scheme, controlul accesului și SQL. Formatele deschise de tabele, precum Apache Iceberg și Delta Lake, fac acest lucru posibil.

Testarea sistematică a unui sistem IA pe un set de referință de întrebări sau documente, după criterii convenite, precum corectitudinea, ancorarea în surse, completitudinea și refuzul atunci când răspunsul nu este cunoscut. Evaluarea rulează înainte de punerea în funcțiune și din nou după fiecare modificare a modelului, a promptului sau a datelor.

Un model de arhitectură în care sistemul regăsește mai întâi pasaje relevante din surse aprobate, de exemplu proceduri, politici sau dosare, apoi lasă modelul lingvistic să răspundă doar pe baza acestor pasaje. Răspunsul poate cita documentul și secțiunea, iar drepturile de acces ale utilizatorului sunt respectate în momentul regăsirii.

Un rezultat al IA care sună sigur, dar nu este susținut de surse sau de fapte. Halucinațiile sunt reduse, nu eliminate, prin ancorarea răspunsurilor în surse regăsite, prin citări obligatorii, prin posibilitatea sistemului de a spune că nu știe și prin măsurarea frecvenței lor în evaluare.

Controale în jurul unui model lingvistic care îi mențin utilizarea în limitele convenite: verificări ale intrărilor și ieșirilor, restricții de subiect, mascarea datelor cu caracter personal, verificarea permisiunilor înainte de apelarea unui instrument și pași de aprobare pentru acțiunile cu consecințe.

Practicile care mențin fiabile în producție sistemele de machine learning și cele bazate pe modele lingvistice: versionarea modelelor, a prompturilor și a datelor, evaluarea automată, pipeline-urile de instalare și monitorizarea calității, a costurilor și a latenței.

O rețea neuronală antrenată pe volume foarte mari de text pentru a prezice cuvântul următor. Poate redacta, rezuma, clasifica și extrage text în multe limbi, dar nu este o bază de date de fapte: fără ancorare în propriile dumneavoastră surse, poate produce răspunsuri fluente, dar greșite.

Un design în care o persoană verifică, corectează sau aprobă un rezultat al IA înainte ca acesta să producă efecte. Pentru sistemele IA cu grad ridicat de risc, Regulamentul IA cere o supraveghere umană efectivă, asigurată de persoane cu competența și autoritatea de a interveni.

Citirea, clasificarea și extragerea datelor din documente precum formulare, facturi, certificate și scrisori scanate, prin combinarea recunoașterii textului, a analizei de aranjare în pagină și a modelelor lingvistice. Fiecare valoare extrasă are un scor de încredere, iar valorile sub prag ajung la o persoană pentru verificare.

Un set de date gestionat ca un produs: are un proprietar numit, o schemă documentată, indicatori de calitate publicați, reguli de acces clare și termene de actualizare convenite, astfel încât alte echipe să îl poată folosi fără să întrebe cum a fost construit.

O abordare în care interfața unui sistem este proiectată și convenită mai întâi, de obicei ca specificație OpenAPI sau AsyncAPI, și implementată după aceea. Celelalte sisteme, partenerii și interfețele de utilizator se integrează apoi prin API-uri documentate și versionate, nu prin acces direct la baza de date.

O arhitectură în care sistemele publică evenimente, adică fapte precum „cerere primită” sau „index de contor validat”, către un broker, iar alte sisteme reacționează la ele în ritmul lor. Sistemele devin independente, astfel încât unul se poate schimba sau poate cădea fără să le oprească pe celelalte.

Servicii cloud în care locația datelor, operarea serviciului și jurisdicția juridică aplicabilă rămân sub control european sau național. Definițiile diferă: scheme naționale precum SecNumCloud din Franța adaugă cerințe explicite de protecție față de legislația din afara UE.

Familia de standarde IEC (IEC 61970, IEC 61968 și IEC 62325) care descrie rețelele electrice, activele și comunicarea pe piață într-un singur model de date comun. Este folosită astfel încât sistemele de planificare, de operare și de piață să descrie rețeaua în același mod.

O reprezentare digitală a unui activ fizic, a unui proces sau a unei rețele, ținută în pas cu datele din realitate. Se folosește pentru a monitoriza starea, a testa modificări înainte de a le face și a planifica mentenanța. Un model 3D fără date în timp real nu este un geamăn digital.

Standardul deschis de date pentru modelarea informațiilor despre construcții (BIM), publicat de buildingSMART și ca ISO 16739-1. Versiunea IFC 4.3 adaugă infrastructura: căi ferate, drumuri, porturi, căi navigabile și poduri, astfel încât datele despre active să treacă între proiectare, construcție și operare fără să fie reintroduse.

Un mediu cloud pregătit, cu structura de conturi sau abonamente, identitatea, rețeaua, politicile, jurnalele și nivelul de bază de securitate puse la punct înainte de sosirea primei sarcini de lucru. Accelerează fiecare proiect ulterior și menține controalele coerente.

O listă care poate fi citită automat a componentelor și dependențelor dintr-un software, de obicei în formatul SPDX sau CycloneDX. Arată rapid dacă o vulnerabilitate nou publicată vă afectează. Regulamentul privind reziliența cibernetică le cere producătorilor să întocmească o astfel de listă pentru produsele lor.

O metodă de înlocuire pas cu pas a unui sistem legacy. În fața sistemului vechi se plasează o fațadă, funcțiile sunt mutate una câte una în servicii noi aflate în spatele ei, iar sistemul vechi este retras atunci când nimic nu mai ajunge la el. Se evită astfel o singură trecere cu risc ridicat.

O platformă găzduită în cloud pentru construirea și rularea integrărilor, cu conectori gata făcuți, maparea datelor, orchestrare și monitorizare în același loc. SAP Integration Suite și MuleSoft sunt exemple.

Un model de arhitectură din producția industrială în care un broker central de evenimente păstrează starea curentă a fabricii, organizată pe locație, zonă, linie și mașină. Sistemele publică în el și se abonează la el, în loc să fie conectate între ele unul câte unul.

Un model de securitate în care niciun utilizator, dispozitiv sau serviciu nu este considerat de încredere din cauza locației sale în rețea. Fiecare solicitare este autentificată, autorizată și evaluată după identitate, starea dispozitivului și context, iar accesul este limitat la ce cere sarcina.

Directiva UE care cere ca anumite produse și servicii să fie accesibile persoanelor cu dizabilități, inclusiv comerțul electronic, serviciile bancare pentru consumatori, cărțile electronice și site-urile, aplicațiile și biletele electronice ale serviciilor de transport de călători. Se aplică prin legi naționale din 28 iunie 2025; în România, prin Legea nr. 232/2022.

Autoritatea de reglementare în comunicații, propusă printr-un memorandum al Guvernului ca autoritate de supraveghere a pieței și punct unic de contact pentru Regulamentul privind inteligența artificială. Lista Comisiei Europene (actualizată la 7 septembrie 2026) indică ANCOM ca punct unic de contact al României; desemnarea națională nu este încă adoptată definitiv (stadiul în toamna anului 2026).

Autoritatea care operează ROeID, Cloudul privat guvernamental și SEAP / SICAP. ADR este și autoritatea de reglementare și supraveghere pentru accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public, conform OUG nr. 112/2018.

Cloudul guvernamental creat prin OUG nr. 89/2022 (Monitorul Oficial nr. 638 din 28 iunie 2022) și operat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).

Directiva UE privind reziliența fizică și organizațională a entităților critice din unsprezece sectoare, inclusiv energie, transporturi, sănătate, apă potabilă și infrastructură digitală. Statele membre își identifică entitățile critice până la 17 iulie 2026; aceste entități evaluează apoi riscurile și iau măsuri de reziliență.

Autoritatea competentă pentru securitatea cibernetică în temeiul OUG nr. 155/2024. DNSC este și punctul unic de contact al României și echipa națională de răspuns la incidente de securitate cibernetică (CSIRT).

Ghidurile W3C pentru conținut web accesibil, organizate în criterii de succes pe nivelurile A, AA și AAA. Nivelul AA este ținta obișnuită în achiziții și în legislație; versiunea actuală este WCAG 2.2, iar standardul european EN 301 549 se bazează pe aceste ghiduri.

Seria de standarde internaționale pentru securitatea sistemelor industriale de automatizare și control. Împarte un amplasament în zone conectate prin conducte, stabilește niveluri de securitate și atribuie responsabilități proprietarilor de active, integratorilor de sisteme și furnizorilor de produse.

Standardul internațional pentru sistemele de management al securității informației. O organizație certificată conform acestuia are un sistem auditat pentru identificarea riscurilor de securitate, alegerea controalelor și îmbunătățirea lor în timp. FromNine este certificată ISO/IEC 27001.

Legea privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor, care transpune Actul european privind accesibilitatea. Se aplică din 28 iunie 2025; microîntreprinderile care prestează servicii sunt exceptate. Pentru serviciile de comerț electronic, autoritatea de supraveghere a pieței este ADR.

Legea privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei naționale de interoperabilitate, aliniată la Cadrul european de interoperabilitate.

Directiva UE privind securitatea cibernetică a entităților esențiale și importante din sectoare precum energia, transporturile, sănătatea, infrastructura digitală și administrația publică. Cere măsuri de gestionare a riscurilor, securitatea lanțului de aprovizionare și raportarea incidentelor: o avertizare timpurie în 24 de ore și o notificare în 72 de ore. Se aplică prin legi naționale, care diferă de la o țară la alta; în România, prin OUG nr. 155/2024.

Actul normativ privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public, aprobat prin Legea nr. 90/2019, care transpune Directiva (UE) 2016/2102. Conformitatea se evaluează după standardul EN 301 549 (WCAG 2.1 nivelul AA), iar ADR monitorizează aplicarea.

Actul normativ care transpune Directiva NIS2 în România, în vigoare din 31 decembrie 2024 și aprobat cu modificări prin Legea nr. 124/2025. Entitățile esențiale și importante se înregistrează la DNSC, efectuează un audit de securitate cibernetică conform regulilor DNSC și transmit anual o autoevaluare a nivelului de maturitate în gestionarea riscurilor; organele de conducere pot răspunde pentru aceste obligații.

O rețea internațională și un set de specificații pentru schimbul de documente comerciale structurate, precum facturi și comenzi, prin puncte de acces certificate. Mai multe state membre o folosesc pentru facturarea electronică; în Belgia, de exemplu, facturile electronice structurate între companii sunt obligatorii din 1 ianuarie 2026, cu Peppol ca canal implicit. În România, facturile B2B se raportează prin sistemul național RO e-Factura.

O aplicație de tip portofel, prevăzută de Regulamentul eIDAS revizuit, în care oamenii își pot păstra datele de identitate și atestări precum diplome sau permise, pot comunica doar ce are nevoie un serviciu și pot semna documente. Fiecare stat membru trebuie să ofere cel puțin un portofel, iar multe servicii publice și private vor trebui să îl accepte.

Regulamentul UE privind prelucrarea datelor cu caracter personal, aplicabil din 25 mai 2018. Stabilește principii precum limitarea scopului și reducerea la minimum a datelor, drepturi pentru persoanele vizate și obligații pentru operatori și persoane împuternicite, inclusiv evaluări de impact pentru prelucrările cu risc ridicat. În România, Legea nr. 190/2018 stabilește măsurile naționale de punere în aplicare, iar autoritatea de supraveghere este ANSPDCP.

Regulamentul UE privind accesul echitabil la date și utilizarea acestora, aplicabil din 12 septembrie 2025. Le oferă utilizatorilor produselor conectate acces la datele generate de aceste produse, facilitează schimbarea furnizorului de servicii cloud și de prelucrare a datelor și limitează clauzele contractuale abuzive privind partajarea datelor.

Regulamentul UE privind interoperabilitatea transfrontalieră a serviciilor din sectorul public. Organismele publice trebuie să evalueze impactul asupra interoperabilității al serviciilor publice digitale transeuropene noi sau modificate și pot partaja și reutiliza soluții de interoperabilitate printr-un portal comun.

Regulamentul UE privind inteligența artificială. Clasifică sistemele IA după risc: unele practici sunt interzise, sistemele cu grad ridicat de risc trebuie să îndeplinească cerințe privind datele, documentația, supravegherea umană și acuratețea, iar unele sisteme au obligații de transparență. Interdicțiile se aplică din 2 februarie 2025, obligațiile de transparență de la 2 august 2026, iar obligațiile pentru sistemele cu grad ridicat de risc din anexa III de la 2 decembrie 2027, conform modificării din 2026.

Regulamentul UE care stabilește cerințe de securitate cibernetică pentru produsele cu elemente digitale, hardware și software, introduse pe piața UE. Producătorii trebuie să trateze vulnerabilitățile pe durata perioadei de suport și să raporteze vulnerabilitățile exploatate activ de la 11 septembrie 2026; principalele obligații se aplică de la 11 decembrie 2027.

Regulamentul UE privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar, aplicabil din 17 ianuarie 2025. Acoperă gestionarea riscurilor TIC, raportarea incidentelor, testarea rezilienței și gestionarea furnizorilor terți de servicii TIC, inclusiv cerințele contractuale și un registru de informații. În România este pus în aplicare prin OUG nr. 14/2026, cu BNR și ASF ca autorități competente, în funcție de tipul entității.

Sistemul național de facturare electronică administrat de ANAF. Din 1 iulie 2022, operatorii economici stabiliți în România transmit prin el facturile către autoritățile și entitățile contractante (B2G); din 1 ianuarie 2024 obligația se aplică facturilor B2B, iar din 1 ianuarie 2025 și facturilor B2C. Termenul de transmitere este de cinci zile lucrătoare de la emiterea facturii, iar factura respectă standardul european SR EN 16931-1 și specificațiile naționale RO_CIUS.

Platforma națională de identificare electronică și aplicația mobilă operate de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), recunoscută de Comisia Europeană ca schema eID notificată a României. Cartea electronică de identitate este în curs de introducere și nu este obligatorie.

Sistemul electronic de achiziții publice, operat de ADR, în care se desfășoară procedurile de atribuire organizate conform Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice și Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale.

Sistemul UE, înființat în temeiul Regulamentului privind portalul digital unic, prin care autoritățile publice schimbă dovezi oficiale peste granițe, la cererea explicită a unui cetățean sau a unei companii, astfel încât oamenii să nu mai depună documente pe care administrația le deține deja. Obligațiile sale se aplică din 12 decembrie 2023.